Lucram la lansarea unei platforme de bloguri quality - cu nume care explica totul: Despre Dragoste

Un loc ce va aduna ganduri despre dragoste, despre tot felul de dragoste si intamplari cu si din dragoste ... Dragostea este de fapt peste tot in viata noastra... Vom selecta doar autori de calitate ...insa daca - tu - cel ce citeste din intamplare aceste randuri - vrea sa scrie acolo, incognito sau la vedere, scrie-mi despre intentia ta  la info@desprecopii.com

Andrei a descoperit sahul pe la 9 luni. Nu in sensul logic de joc ci ... in sensul fizic. Adica, in timp ce experimenta primii pasi, printr-o vacanta, a gasit loc de sprijin in niste piese uriase pentru el, puse pe o tabla de sah outdoor. Deci, dupa 2-3 pasi nesiguri ... hop, inainte de a cadea, a gasit pionul salvator. La vremea aceea, ne-am grabit sa facem poze cu el si pionii aceia uriasi pe care le-am trimis maestrei Elisabeta Polihroniade. Asa, de dragul artei si cu mintea unor parinti isterizati de frumusetea unica a copilului lor... Marea surpriza a fost ca poza lui Andrei tinand un pion urias a aparut pe coperta revistei de sah din Romania :))  - multumita bunicii din Bucuresti care are multe relatii si este la fel de mandra de Andrei ca si noi :)

Apoi, Andrei a inteles cu adevarat sahul pe la 6 ani. Nu prea a jucat sah pana acum cateva luni, de cand a fost stimulat in pauze de un coleg de clasa (rus, of course) ...sa joace sah. Acum cateva zile, Andrei a avut chiar si un miniturneu intre scoli ... si a luat un loc fruntas... Taica-su a stat la post cu aparatul foto pregatit: Iata si poze cu micul meu campion de sah ...

Pana mai ieri nici nu realizasem ca nu numai ca intram in an nou ci si intr-un deceniu nou asa ca... sa nu uit sa exprim: ce repede au inceput sa treaca deceniile peste noi!

Pana mai acum cateva minute, priveam pe geam cum ninge ca in povesti... sau ca in anii copilariei (cum ar fi spus tata). Deci, au ajuns si iernile serioase in Olanda...

Dupa Craciun ne-am petrecut cateva zile frumoase la Winterberg, in mijlocul unei regiuni splendide, Sauerland. Nu am reusit sa gasim camere chiar in Winterberg - ci la cativa kilometri - asa am ajuns in Hallenberg, un satuc tipic  german,  la un hotel absolut incantator, Hotel Diedrich, cu piscina, club de spa super si camere extrem de frumoase - si chiar cu pian...Vi-l recomand cu drag. In orice anotimp, locul poate fi un punct de plecare pentru plimbari prin coline si dealuri impadurite.

Andrei, Pianistul familiei - mandria noastra

In Winterberg am gasit un orasel foarte pitoresc, infundat in zapada si dealuri dulci, nenumarate... pe care se afla nenumarate piste de ski si sanius. O adevata incantare sa vezi pe toate dealurile piste, telecabluri si telecabine in toate directiile... tocmai de asta, nu era aglomeratie la cozile de pe partie ci era foarte relaxant.

Andrei si Florin au skiat, in timp ce eu si mama am dat tarcoale partiilor de sanius si punctelor de vanzare a vinului rosu fiert...Trebuie sa recunosc insa, ca in plin ger si zapada, chiar si carnatii prajiti nemtesti au un miros ademenitor...

Am gasit desigur si covrigi cu sare... insa nu au gust bun al covrigilor cu sare romanesti ...

Andrei si Florin - marii skiori cu ifose :)

 
La un apre-ski, prima poza in care tata si fiu danseaza pe ritmuri de olario nemtesti ...

Seara primei zile de Craciun la 20 de ani de la Revolutia din 1989. Cu brad, cu masa plina, cu ceva zapada inca pe la ferestre... Primul Craciun in care tata imi lipseste. Sau poate ca acum e mai aproape decat oricand... e in gandurile mele. Craciunul acesta e la 20 de ani de la Revolutie. Acea Revolutie care ne-a schimbat destinul... Gratie acelor evenimente sunt acum departe de tara si am un copil care stie mai multe despre istoria tarii in care s-a nascut, Olanda, decat istoria tarii de unde au venit parintii lui... Aseara, in ajun, am pus pe o masa un pahar de vin rosu si o prajitura pentru sufetul tatei... stiu sigur ca e undeva pe langa noi, poate undeva ascuns intr-un glob din bradul de Craciun sau privirea bufnitei albe sau a ingerului ...

Maine, plecam in Germania, in Sauerland. Plecam in cautarea zapezii ... poate vom manca covrigi si vom bea vin fiert.

Bufnita alba a bradului meu...

Ingerul din brad ... 

Si, iata-ne in miez brusc de iarna olandeza, de data asta chiar foarte serioasa :) Chiar inainte de Craciun, Olanda si locuitorii sai sunt semi-paralizati de zapezi... de alta data. Ninge pufos, des, lent si regal. Nu stiu pentru cate zile, aici zapezile sunt chiar raritati ... insa, bucuria si placerea este de partea noastra. Pare desigur, decor ideal de Craciun aceasta zapada... chiar daca prognoza meteo arata ca, exact atunci, ea se va topi melodramatic. De 16 ani, de cand sunt in Olanda, nu a mai prins insa asa o zapada si geruri care urca pana la -16 in Olanda...