Lista tuturor contributilor ordonate cronologic.

La multi Ani baietelul meu scump si fie ca sfantul Andrei sa te ocroteasca toata viata. Sa fie mereu alaturi de tine si sa iti trimita un inger pazitor sa te apere de rele. Azi e ziua de nume a baietelului meu cu ochi mari. Cand privesc pozele din casa, care ne inconjoara, il vad pe el si viata mea.

Duminica trecuta, Andrei a fost cu taticul lui la Muzeul Cailor ferate - din Utrecht. Tinand cont de faptul ca Andrei are o obsesie si o pasiune pentru trenuri, se poate vedea si pe fata lui, din fotografiile de mai jos - ce a insemnat pentru el acea vizita de muzeu.

In viteza zilelor, nu am timp sa scriu mai des despre fiinta care ma face cea mai fericita mama din lume: Andrei. Bucatica din mine, baitelul meu cu ochi albastri este oxigenul meu si al tatalui sau. Noi ne-am obisnuit sa ne spunem clar si deschis: te iubesc Andrei, te iubesc tata sau mama. Pentru ca noi, ne-am promis sa nu uitam sa ne facem aceasta declaratie in fiecare zi pe care o traim. Cand ma uit in ochii lui si ii spun: te iubesc Andicu - el imi spune: Eu nu am cuvinte sa iti spun cat de mult te iubesc. In acele momente, stiu ca traiesc cu adevarat.

Ura - Andrei merge pe bicicleta, fara roti ajutatoare. Pasul a fost facut deja. Felicitari bunicilor, parintilor, prietenilor si chinezilor pentru productia bicicletei.

 

Era o zi perfecta de octombrie 2007. Ma gandeam la cat de mult as fi vrut sa ii am si pe mama si tata alaturi. Eram in Marbella si soarele era calm si blad cu dulceata de miere.

Mi-a placut aceasta poza - cu regina Olandei, Beatrix, facand o tarta de mere. Regina s-a prezentat la fundatia copiilor autisti a Olandei, si-a pus sortul si s-a apucat sa ajute la gatit. Mi-a placut exemplul ei.

 

O saptamana cu soare olandez intr-un sat de pescari in Costa del Sol. O saptamana in care a trebuit sa uit ca am pierdut sarcina. Lacrimile s-au uscat. Mergem inainte pe drumul vietii.

aici, noi, un moment de fericire senina.

aici, in Gibraltar, parte a Marii Britanii

Inca de ieri am cumparat pungi cu dulciuri iar Florn a venit de la servici (via magazinul horror) cu paianjeni uriasi de plastic, cu o vrajitoare imensa pe care m-am grabit sa o pun pe clanta usii, am aprins lumanari pe la geam ... si l-am pregatit pe Andrei cu coif de vrajitor sa astepte sa mearga cu toti copii din vecini pe la case ... asa ca si anul trecut. Cand colo ... dezamagire profunda. Nimeni nu a aparut - totul e bezna. Nu am inteles de ce. Am aflat insa acum...de la niste vecini. In Olanda, s-a sarbatorit deja Haloweenul in weekend. Toti vecinii din cartier s-au hotarat sa il sarbatoreasca sambata seara .... ca sa aiba mai mult timp. Ah ... noi nu eram acasa weekendul trecut. Andrei e foarte dezamagit. Si noi la fel. Bleah... ma astept acum sa sarbatorim si Craciunul vara... ca sa fie seara mai lunga.