Ca in orice an de campionat mondial sau european de fotbal, febra portocalie a cuprins din nou Olanda. Si .. pentru ca olandezii sunt copilarosi dar fac si totul in mod serios, Olanda e portocalie la propriu.

Vantul falfaie milioane de stegulete, magazinele se intrec in a vinde produse "oranje" ... si noi toti asteptam si ne ambalam la meciuri... Asta e pentru ca iata, intre timp - adica dupa mai mult de 16 ani de stat in Olanda, ne-am olandizat si noi. De fapt, cu 16 ani de ani olandezi trecuti in registrul vietii, nu ai cum sa nu iubesti tarisoara asta mica, colorata si megacivilizata.

Noi ca noi , dar ce sa mai spun de copilul meu, olandezul mic cu nume de roman: Andrei. Andrei e doar olandez si atat. Si iata, ca e primul campionat mondial pe care il traieste la emotia efervescentei portocalii. E deja fan inrait portocaliu. Hup Holland.

Si, iata-ne in miez brusc de iarna olandeza, de data asta chiar foarte serioasa :) Chiar inainte de Craciun, Olanda si locuitorii sai sunt semi-paralizati de zapezi... de alta data. Ninge pufos, des, lent si regal. Nu stiu pentru cate zile, aici zapezile sunt chiar raritati ... insa, bucuria si placerea este de partea noastra. Pare desigur, decor ideal de Craciun aceasta zapada... chiar daca prognoza meteo arata ca, exact atunci, ea se va topi melodramatic. De 16 ani, de cand sunt in Olanda, nu a mai prins insa asa o zapada si geruri care urca pana la -16 in Olanda...

Ieri, ne-am calatorit in spatiul unei zile blande de toamna olandeza. Ne-am pornit inca de dimineata catre cel mai vestit parc natural olandez, o padure imensa de aproape 50 de kilometri patrati. Parcul Veluwe este unul dintre motivele de mandrie ale olandezilor, un loc foarte neobisnuit pentru aglomeratia si industrializarea Olandei. Parcul, cu intrare pentru bilete si porti strasnice ce in inconjoara este o oaza de natura ingrijita si liniste. E poate unul din putinele locuri in Olanda unde nu auzi de nicaieri zgomotul fasait al autostrazii...ci doar vantul.

Ne-am bucurat de un soare bland, de toamna si de acea lumina de miere a lunii octombrie. Asa dupa cum aveam sa aflu seara, pe internet, padurea Veluwe este fostul domeniu al unui cuplu de bogatasi olandezi ai anilor 1930. Acum, domeniul, in proprietatea unei fundatii, este deschis publicului si ingrijit de o maniera cum numai olandezii stiu sa o faca. Inca de la intrare, poti alege un traseu ce strabate paduri de pini si stejari batrani, poti lua biciclete de la intrare (gratis) sau te poti lasa la voia naturii...in locurile cele mai frumoase, vei gasi cu siguranta o bancuta sau un loc de popas in care ai sa te bucuri de frumusetea padurii.

Brancusi in padurea olandeza

Si totusi, supriza acestei zile frumoase de toamna octombrica avea sa ne astepte impunatoare in mijlocul padurii...si era un muzeu de care nici nu auzisem vreodata: Kröller-Müller Museum . Brusc, printre traseele si carararile padurii, ne-am pomenit in mijlocul unui parc intesat de statui ... si nu orice fel de statui ... cand am vazut printre exponatele in aer liber si una de Henry Moore, mi-am dat seama ca muzeul in aer liber are ceva aspiratii la faima.

Ei bine, muzeul in aer liber era chiar plin de lucrari de arta moderna care mai decare mai ambitioase... si atunci mi-am spus in gand: daca nu exista nici un Brancusi... nu e un muzeu grozav. Si... supriza a continuat - cand am intrat sa vedem pavilionul cu exponate interioare... acolo, inca de la intrare, am fost uimiti de somptuozitatea muzelului. Una dintre aleile muzeului interior - conducea catrea salile Brancusi... In cele 4 sali speciale dedicate lui Brancusi am vazut multe schite de lucru dar si o lucrare tipica de-a marelui Bracusi, este vorba despre Inceputul Lumii, lucrarea achizitionata de acest muzeu in anul 1995 cu suma de 3.1 milioane de guldeni.

Am revenit de cateva zile in portul de plecare, Olanda. Andrei a inceput deja scoala si noi activitatea. Ne-a fost greu sa ne despartim de parinti/bunici ... de fiecare data, ziua plecarii pare la distanta de doar o zi de ziua sosirii... asa de repede trece timpul alaturi de cei dragi. Andrei si-a pus pe blog cateva poze cu zapada din Romania si e incantat ca le vad si prietenii lui.

Ca de obicei, ianuarie trece greu. Aici, in Olanda, avem o iarna geroasa care i-a surprins pe olandezi. Olandezii nu prea au trait pana acum ierni cu nopti in care gerul coboara pana la -20 de grade :))
Canelele sunt inghetate si populate de patinatori. Si pentru ca gerul si inghetul sunt asa de rare, acum ziarele cer o zi nationala libera pentru toata lumea - pentru a se bucura de gheata.
Si pe mine ma tenteaza sa ma dau cu patinele... desi nu stiu pe unde or fi sau daca mai exista.

Imagini din iarna olandeza:)